Este un caz aproape unic. Sublocotenentul Carol Anastasescu din Escadrila 62 de pe aerodromul Pipera, a demonstrat că viaţa bate filmul. La 1 august 1943, zona pertoliferă Ploieşti era atacată de aproximativ 178 de bombardiere americane. Riposta aviaţiei militare româneşti nu va întârzia. După ce doboară un B 24 , Anastasescu, ramâne fără muniţie. Atacat la rândul său şi cu avionul în flăcări, acesta încearcă să se paraşuteze, sau eventual să aterizeze forţat, însă altitudinea prea joasa împiedica acest lucru. Fără şansă de scapăre, şi cuprins de flăcări, decide în ultimul moment să intre în avionul inamic. Ulterior, cei care au văzut lupta, au declarat că imediat după impact cele două avioane au « zburat » pentru câteva secunde împreună, apoi s-au prăbuşit fiecare în direcţii diferite. Uimitor, Anastasescu a supravieţuit, fiind găsit de un soldat, căzut pe o capiţă de fân, lângă resturile avionului său. Presa vremii consemnează: ”În lupta aeriană pe care aviaţia de vânătoare a angajat-o cu bombardierele qvadrimotoare americane Consolidated B-24 Liberator, în zona petroliferă a Prahovei, la 1 aug. 1943, s-a distins printr-un excepţional gest sublocotenentul aviator Carol Anastasescu. După ce a doborât un avion inamic cu armele de bord , s-a năpustit cu motorul în plin intru-n al doilea bombardier, luând împreună cu acesta drumul solului. Cu coloana vertebrală ruptă, cu arsuri la mâini şi la picioare, Sublocotenentul Aviator Carol Anastasescu îşi aşteaptă vindecarea în sanatoriul dr. Antoniu din capitală. “România Aeriana” îi urează însănătoşire şi să se întoarcă cât mai repede în mijlocul camarazilor săi“. 16
El însuşi va scrie mai târziu: "Răpus de usturimea aceea îngrozitoare, am deschis carlinga pregătindu-mă să sar. Mai târziu, americanii au spus că am sărit. Nu am sărit... Am încercat să iau puţină înalţime tragând uşor maneta; era prea jos ca să pot sări... Arsurile mă chinuiau îngrozitor, mă temeam să nu explodeze avionul. În momentul acela îngrozitor am văzut un bombardier desprinzându-se din formaţie şi venind să mă atace. Avionul meu scotea fum; el trăgea direct în mine cu toate mitralierele din faţă. Nu mă mai puteam apăra, chinurile deveniseră insuportabile. Am virat uşor pe stânga colosului, picând uşor spre motoare, decis să intru în el... Am simţit o căldura puternică şi atât. M-am trezit într-un spital."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu